Olga Nicolenco, expertă în domeniul egalităţii de gen:

Corupţia în Moldova este un fenomen atât de amplu, că la stârpirea lui trebuie să-şi aducă aportul conjugat deopotrivă toţi: demnitarii publici, organele abilitate, politicienii, societatea civilă, mass-media, justiţia, sindicatele, cetăţenii...

Deocamdată, de această luptă, din categoriile enumerate, se preocupă parţial doar două: presa şi societatea civilă (deseori, unii şi aceeaşi oameni reprezentându-le pe ambele). Deşi mulţi jurnalişti pentru această luptă au dorinţă, dar nu e cu putinţă - ce folos să developezi o schemă frauduloasă, dacă această developare nu duce la întemniţare?! Întemniţarea avedăraţilor corupţi! Mass-media îi revine rolul de vârf de lance în lupta împotriva corupţiei. Din păcate azi, în Republica Moldova, nu are cine ţinti şi propulsa lancea în gâtlejul hulpav al corupţiei care sfâşie nemilos ţara şi cetăţenii.

Victor Strătilă, vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI):

Presa de la noi nu are dorinţă de a lupta cu corupţia din ţară. Drept dovadă este reflectarea de către mass-media a conferinţei internaţionale care a fost organizată recent la Ministerul Justiţiei, unde s-au discutat proiectele de lege care presupun reformarea CNI. Acolo mi-am exprimat opinia referitor la faptul că dacă vor fi adoptate aceste iniţiative legislative, atunci Comisia nu va lucra circa doi ani. După acest eveniment, nici o instituţie media nu a dat aceaste opinii...

Eu sunt de părerea că presa trebuie să prezinte informaţia din mai multe surse. Nu ştiu dacă presa este politizată, însă dacă mă uit după relatările critice din presă, îmi dau seama că la mijloc sunt interese. Acum, parafrazându-l pe domnul Mihai Ghimpu, consider că trebuie aduşi jurnaliști din afara R. Moldova pentru a relata corect ceea ce se întâmplă în ţară la capitolul lupta cu corupția.

Vera Efros, Măgdăceşti, Criuleni:

Jurnaliştii transmit situaţia din ţară aşa cum este ea şi scot la iveală lucruri interesante. Ar fi bine ca cei de la putere să respecte ceea ce spun jurnaliştii. Nu cred că jurnaliştii mint. În campania electorală, politicienii sunt cei care umblă din poartă în poartă şi spun că vor mări leafa, pensiile. Însă după alegeri, se vede că au grăit degeaba. Uitaţi-vă, ca să existăm, vindem la piaţă ceea ce avem pe acasă...

Ion Mârzac, Ciuciuleni, Hânceşti:

Jurnaliştii îşi fac meseria care şi cum pot. Nu este liberă presa de la noi. Eu nu citesc ziare că nu am timp şi nici dorinţă, deoarece m-am dezamăgit de ceea ce se întâmplă în ţară. Privesc doar noutăţile de la televizor şi cred că îmi este suficient. Politicienii se laudă la toate posturile de televiziune şi nu e bine.

Galina Ghirvici, Sireţi, Străşeni:

Sunt jurnalişti care spun tot adevărul, dar sunt şi de cei care fac ceea ce le dictează de sus. Cei care spun tot adevărul despre corupţia din ţară sunt puţini. Eu am învăţat la Institutul de Arte şi am trăit cu mulţi jurnalişti în căminul studenţesc. Ştiu că la începutul activităţii lor, jurnaliştii se străduie să scrie doar adevărul, însă pe parcurs ei sunt influenţaţi de politic. Unii jurnalişti aleg să scrie doar despre adevăr, indiferent cât de greu le este, alţii însă spun doar ce le dictează stăpânul. Asta nu este doar opinia mea, aşa gândeşte toată populaţia...

Raisa Boişteanu, Suruceni, Ialoveni:

Dacă vom avea o presă liberă, vor putea fi descoperite ilegalităţile care sunt comise şi oamenii ar fi mai bine informaţi despre ce se întâmplă.

Ascultând radioul şi privind televizorul, cred că presa nu este liberă până la capăt. Apar diferite piedici, putem vorbi şi despre cenzură din mass-media. Jurnaliştii din Moldova nu au o libertate foarte mare de a spune adevărul.

Constantin Hanganu, Lăpuşna, Hânceşti:

Dacă vom avea o presă mai liberă şi accesul la informaţii va fi mai mare. Dacă există cenzură, instituţiile media pierd din credibilitate şi nu avem ce căuta în Uniunea Europeană.

Presa trebuie să fie liberă, iar jurnaliştii să meargă şi în sate pentru a vedea care este situaţia, nu doar la oraş. Cred că vreo 60 la sută mass-media poate fi considerată liberă şi în cazul a 40 la sută este controlată de politicieni, există o presiune din partea demnitarilor şi chiar cenzură.

Valentina Bulgar, Chişinău:

Presa liberă înseamnă atunci când fiecare poate să-şi exprime liber opiniile. Jurnaliştii nu trebuie să scrie la comandă cuiva, dar să spună adevărul.

Eu consider că presa este total controlată. Cum pe vremuri era cenzura, aşa este şi acum.

Dumitru Popa, Chişinău:

Este foarte important să avem presă liberă. Atunci când un partid are un post de televiziune, o publicaţie, deja nu o putem numi presa liberă.

Cred că în Moldova putem vorbi doar de o presă parţial liberă. Presă mai puţin dependentă de partidele politice este cam puţină, iar publicaţiile cu adevărat independente nu rezistă mult.

Au intervievat:

Lilia Zaharia, Valeria Viţu