Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă:

Orice stat trebuie să aibă o presă liberă, dar mai ales statele care sunt afectate de corupţie şi au un grad înalt de intransparenţă şi sărăcie. Presa liberă are un rol crucial pentru că doar presa liberă şi independentă poate scoate la iveală afacerile coruptibile, spălările de bani, încălcarea drepturilor omului. Doar prin scoaterea la iveală acestor ilegalităţi, lucrurile pot fi discutate public şi luate decizii pentru o altfel de guvernare, pentru o guvernare mai bună. 

Percepţia mea este că presa s-a întors înapoi la puţinele libertăţi care le avea prin 2003- 2005. Ba chiar şi atunci, aveam mai multă presă critică, mai multă presă care era în opoziţia guvernării. Acum instituţiile de presă sunt deschis controlate financiar de către exponenţii guvernării, de către membrii Parlamentului, ai Guvernului. Se vorbeşte foarte puţin despre asta, dar e timpul să iniţiem o discuţie despre autocenzură care are loc în multe instituţii de presă. Avem mai multe instituţii de presă ca niciodată, dar şi mai puţină libertate de expresie în aceste foarte multe instituţii de presă. E o problemă care creşte în fiecare zi şi cu cât mai mult amânăm această discuţie, cu atât mai gravă devine, cu atât pierde mai mult publicul. La moment, marea tragedie este că jurnaliştii din instituţiile controlate politic o duc bine financiar şi economic şi asta distorsionează percepţia reporterului din instituţiile independente, care spune adevărul, iar pentru asta abia dacă supravieţuieşte cu un salariu foarte mic.

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice:

Nivelul de democraţie în stat se măsoară, de regulă, prin libertatea presei. Există multe influenţe şi încercări de a restricţiona libertatea presei, accesul presei la informaţia de interes public. În ultimii ani, mai multe instituţii au devenit mai închise în ceea ce priveşte oferirea informaţiei de interes public, deşi vorbim de e-guvernare şi de foarte multe programe în care se deschid datele publice. Totuşi, atunci când noi jurnaliştii de investigaţie încercăm să obţinem informaţie de interes public pe anumite cazuri concrete de corupţie sau informaţii care ne-ar ajuta să documentăm cazurile de corupţie, noi nu o putem obţine. Sau obţinem foarte greu sau deloc în multe cazuri.

În R.Moldova nu putem vorbi de o presă total liberă şi independentă, chiar dacă după 2009 s-au înregistrat unele progrese. Este o tendinţă de trustizare a presei, de monopolizare a ei. Sunt puţini jurnalişti de investigaţie. Anterior lucram cu resurse foarte mici, dar făceam investigaţii, erau jurnalişti dornici de a lucra, de a investiga, acum sunt mai puţini. Foarte mulţi au plecat în presa trustizată, unde iau salarii bune, au fost deschise multe portaluri şi într-un fel presa o monopolizează politicienii, o manipulează şi o folosesc în interesul lor. Tot mai puţină presă lucrează liber şi în interesul publicului aşa cum de fapt ar trebui să fie.

Valeriu Vasilică, directorul Agenţiei de presă IPN:

Presa liberă este o condiţie indispensabilă pentru o viaţă liberă şi bună. Dacă lucrurile în ţara noastră vor evolua spre o societate liberă, vor evolua lucrurile şi în presă.

Noi avem o anumită doză de libertate a presei şi asta poate fi acceptat cu condiţia că este o perioadă de tranziţie, că nu este punctul final. Eu nu cred că o presă neliberă de acum cinci ani, peste noapte sau chiar peste zece ani, a putut să se transforme în presă liberă în mod miraculos. Este un proces şi noi acum trecem prin acest proces. Suntem practic pe la mijloc. Acum R. Moldova a ales direcţia corectă, integrarea europeană. Pericolul este ca după alegeri să ne pomenim la putere cu nişte forţe politice care în mod democratic să ia „piuitul” acestui proces de integrare europeană, iar asta se poate întâmpla şi cu libertatea presei.

A intervievat:

Valeria Viţu