Aceasta este concluzia principală la care au ajuns jurnaliștii și jurnalistele de la instituții de media naționale, regionale și locale după trei zile de workshop, la care au învățat de la experți internaționali cum să dezmintă dezinformările și speculațiile despre coronavirus și vaccinare. În calitate de traineri au fost jurnaliști de investigație și cercetători de la cunoscute redacții de fact-checking din Georgia (Myth Detector.ge) și Lituania (DebunkEU.org). În opinia participanților, asemenea instruiri sunt utile și actuale mai ales în această perioadă, când autorii dezinformărilor recurg la diferite metode de „ambalare” și distribuire a falsurilor.

Primul workshop s-a desfășurat la 20 august și a fost facilitat de experții și expertele de la portalul lituanian de fact checking DebunkEU.org. Viktoras Daukšas, Fabio Belafatti, Laima Venclauskiene și Agne Eidimtaite le-au vorbit participanților despre tipurile de dezinformări, cele mai des întâlnite tehnici de manipulare și au prezentat exemple de dezinformări despre COVID-19 și despre vaccinare, care au fost virale în mediul online din Lituania.

Analiza în trei pași: identificarea surselor, evaluarea conținutului și a circumstanțelor

Fabio Belafatti, cercetător principal la DebunkEU.org și doctorand la Universitatea din Groningen, le-a explicat jurnaliștilor moldoveni că cea mai eficientă tehnică de abordare a unei dezinformări este analiza sub trei aspecte: „Este vorba de identificarea surselor dezinformării intenționate și neintenționate, evaluarea conținutului și analiza circumstanțelor publicării acestei dezinformări. Urmând acest proces de analiză în trei pași, jurnaliștii vor putea să demonteze mai repede un fals”.

Jumătățile de adevăr transmise de instituțiile publice pot dezinforma publicul

La al doilea workshop care a avut loc la 23 august, experta Tamar Kintsurashvili, directoarea executivă a Fundației de Dezvoltare în Domeniul Media din Georgia (Media Development Foundation) le-a povestit participanților cum sunt amplificate fobiile oamenilor în perioadele de criză, dar și cum unii politicieni se folosesc de pandemie pentru a-și face PR sau, din contra, pentru a-i denigra pe oponenți. Tamar s-a referit și la comunicarea instituțiilor publice: „Pentru a nu lăsa loc de interpretări și manipulări, este nevoie de o comunicare mai eficientă. Totodată, publicul trebuie educat să-și dezvolte gândirea critică și să-și pune întrebări în diverse situații și referitoare la orice tip de informație pe care o primesc”.

Tehnici de dezmințire la un click distanță

La workshop-ul din 24 august, Mariam Dangadze și Maiko Ratiani de la aceeași Fundație de Dezvoltare în Domeniul Media din Georgia și de la portalul de verificare a faptelor MythDetector.ge le-au demonstrat participanților instrumente online de verificare a informațiilor, pe care ar trebui să le folosească în activitatea lor profesională toți jurnaliștii. Este vorba de site-ul Whois.com care identifică locul și proprietarului unui site, instrumentul online de verificare a imaginilor Tineye.com, dar și extensia CrowdTangle cu ajutorul căreia se poate măsura impactului unei dezinformări în rețelele sociale.

Participanții la ateliere participanților consideră că asemenea instruiri sunt utile mai ales în această perioadă, când autorii dezinformărilor recurg la diferite metode de „ambalare” și distribuire a falsurilor, iar fiecare jurnalist trebuie să cunoască instrumentele de dezmințire rapidă și cu acuratețe a informației false.

Irina Tabaranu, jurnalistă la portalul Zonadesecuritate.md, este convinsă că instrumentele digitale de verificare a faptelor sunt indispensabile la combaterea dezinformării. „Fact-checking-ul implică utilizarea unui set de instrumente, la fel ca și jurnalismul de investigație. Ca să verifici o informație, trebuie să pornești de la sursa primară și s-o contrapui cu alte informații, deci ai nevoie de platforme, date, detalii și fapte. Spre exemplu, acum este destul de ușor să deconspiri cine stă „în spatele” unui portal care publică informații false. Datorită mai multor instrumente, poți afle locația de unde sunt publicate informațiile, dacă autorul mai este conectat cu o altă platformă, când a fost creată și de cine”, spune Irina.

Un alt participant, Pavel Cepraga, redactor-coordonator în redacția „Copii, Adolescenți și Tineret” de la Radio Moldova, a remarcat că în timpul pandemiei mulți tineri și adolescenți au dat crezare dezinformărilor despre coronavirus și despre vaccinare. „Personal m-am confruntat mai puțin cu știrile false în calitate de redactor al unei emisiuni pentru copii, însă am observat că unii tineri sunt influențați de falsuri și le distribuie și altora. Ei au fost marcați, în special, de falsurile despre efectele vaccinării asupra copiilor. Jurnaliștii au un rol foarte importante de filtru în verificarea informațiilor care urmează să fie transmisă radioascultătorilor, publicului larg. Iată de ce trebuie să cunoaștem care sunt instrumentele de verificare a informațiilor și cum le putem utiliza în practică”, a specificat Pavel.  

Lilia Zaharia

Această activitate este realizată în parteneriat cu UNICEF Moldova, cu susținerea financiară a USAID. Conținutul este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței publice larg și a jurnaliștilor în fața noilor provocări informaționale”, implementat de Asociația Presei Independente (API), și nu reflectă punctele de vedere ale UNICEF Moldova.