Lipsa accesului presei la ședințele săptămânale ale serviciilor primăriei și imposibilitatea de a acorda întrebări de precizare privind informațiile prezentate poate duce la abordarea superficială a subiectelor de interes public și informarea unilaterală, incompletă sau eronată a locuitorilor despre activitatea primăriei municipiului Chișinău.

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), și organizațiile neguvernamentale de media,

Solicită Consiliului Audiovizualului (CA) să-și exercite atribuțiile de supraveghere și control într-o manieră obiectivă și transparentă, fără a admite trasarea altor limite ale normalității și legalității decât cele prevăzute de legislația în vigoare.

În contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020,  organizațiile societății civile, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și Consiliul de Presă atrag atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova este tot mai des utilizat și crește în intensitate în campaniile electorale.

La 9 iunie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus numirea judecătoarei Viorica PUICA la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Organizațiile neguvernamentale de media își exprimă profunda îngrijorare și condamnă acțiunile de intimidare și agresare a jurnaliștilor Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, exercitate de către membrii Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii.

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), Fac apel

Către Parlamentul Republicii Moldova:

• Să organizeze consultările publice pe marginea proiectului de lege nr. 263 cu privire la modificarea legislației electorale într-un mod transparent și cu participarea tuturor părților interesate.

Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic susține adoptarea proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectura a doua, cu intrarea în vigoare neîntârziată.

Organizațiile societății civile salută intenția Parlamentului de a relua procesul de consultare și definitivare a proiectului de lege cu privire la organizațiile necomerciale și solicită adoptarea legii, transparență decizională reală și implicarea tuturor organizațiilor relevante ale societății civile în procesul de consultare și definitivare a proiectului.

În acest an, marcăm 11 ani de la evenimentele tragice din 7 aprilie 2009, când peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime, nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă, au fost  deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare.

API și redacțiile publicațiilor periodice membre API informează autoritățile Republicii Moldova, publicul larg, cititorii și abonații ziarelor și revistelor că Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” care este cel mai mare operator naţional de servicii poştale, a anunțat redacțiile despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor. „Poșta Moldovei” invocă regimul special de muncă pentru protecția angajaților în perioada stării de urgență, instituit în temeiul dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale.

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media și membrii Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic sunt îngrijorați de dispoziția emisă la 24 martie 2020 de președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol, în contextul stării de urgență decretată de către autoritățile Republicii Moldova. Semnatarii constată că dispoziția a fost adoptată cu încălcarea legislației. De asemenea, anumite prevederi din acest document îngrădesc grav libertatea de exprimare a furnizorilor de servicii media audiovizuale.

Mediatizarea, în ultimele trei zile, a subiectului de interes public major – primul caz de spitalizare în Republica Moldova a unui pacient infectat cu virusul COVID-19 – a developat o carență în modul de abordare de către mass-media a victimelor unor situații cu conotație negativă.

În martie 2016, Ministerul Justiției a început elaborarea noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale. Acest proiect a fost parte a Planului Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană 2017-2019. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile.

Organizațiile și persoanele semnatare își exprimă regretul profund față de modul în care a acționat Curtea Constituțională în perioada 7 – 9 iunie 2019, generând de fapt o criză politică fără precedent în Republica Moldova. 

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă satisfacția în privința faptului că în Republica Moldova incertitudinea cu privire la legitimitatea Guvernului și a majorității parlamentare a luat sfârșit, iar transferul de putere a avut loc fără violență. Declarațiile noului Guvern privind fortificarea democrației, reformarea justiției și combaterea corupției sunt deosebit de încurajatoare și sperăm mult că acestea se vor materializa în reforme reale.

Organizațiile semnatare își exprimă regretul față de performanța dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecător la Curtea Constituțională, în legătură cu hotărârile adoptate de Curtea Constituțională, ce au aruncat în mod deliberat Moldova într-o criză constituțională. Dl. Zaporojan nu a formulat nicio o opinie separată la hotărârile problematice. El a trădat încrederea acordară de mai mulți reprezentanți ai societății civile în procesul de selecție pentru funcția de judecător constituțional. Semnatarii îi solicită demisia neîntârziată din funcția de judecător constituțional.

Organizațiile neguvernamentale de media fac apel către toți concurenții electorali, înregistrați pentru alegerile parlamentare din 24 februarie curent, dar și către simpatizanții acestora să adopte o atitudine respectuoasă față de jurnaliști și instituțiile de presă și să nu admită abuzuri în raport cu reprezentanții mass-media.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor consultări publice veritabile a proiectului Codului de reguli și proceduri parlamentare, inclusiv organizarea dezbaterilor publice cu participarea organizațiilor societății civile, cu alocarea unui timp suficient, și evitarea adoptării în grabă a acestui document important.

Organizațiile neguvernamentale de media își exprimă îngrijorarea în legătură cu înregistrarea în Parlament, pe 22 noiembrie curent, a unui proiect de lege elaborat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), prin care accesul jurnaliștilor la datele cu caracter personal devine mult mai dificil.

API semnalează situaţia critică în care s-au pomenit majoritatea publicaţiilor periodice din Republica Moldova după scumpirea hârtiei de ziar cu până la 25 procente şi solicită urgentarea adoptării unor măsuri legislative pentru susţinerea dezvoltării presei de importanţă socială.

Rapoartele de monitorizare a presei în campania electorală relevă că o mare parte din instituțiile media au eșuat să asigure pluralismul de opinie, făcând partizanat în favoarea sau defavoarea unor concurenți electorali. În procesul de promovare a agendelor electorale ale candidaților, unele mass-media s-au implicat și în distribuirea mai multor materiale în care au fost admise încălcări grave ale normelor etice și deontologice. Printre acestea se numără și difuzarea interceptărilor convorbirilor telefonice ale unui concurent electoral, nejustificate de interesul public major. În legătură cu aceasta, organizațiile neguvernamentale de media fac apel către toate instituțiile de presă să respecte normele legale și deontologice și să adopte un comportament corect și echilibrat pe durata turului al doilea al campaniei pentru alegeri locale noi.

Mai multe posturi de televiziune și portaluri de știri din Republica Moldova au difuzat, la 4 și 5 noiembrie 2017, o știre despre agresiunea fizică și un presupus viol comise de către un grup de persoane asupra unei fete de 16 ani în raionul Ialoveni. Imaginile filmate cu telefonul mobil (a căror proveniență instituțiile media au trecut-o sub tăcere) conțineau scene explicite de violență, chiar dacă fețele protagoniștilor au fost blurate. În imagini au fost surprinse scene în care o persoană, în cazul dat, minoră, a fost supusă unui tratament degradant și umilitor, care îi afectează demnitatea umană.