Rețelele de socializare sunt un loc bun pentru a întâlni oameni noi, dar și un teren fertil pentru escroci și impostori. În era digitală, profilurile false sunt tot mai răspândite, fiind create pentru a obține informații, bani sau pur și simplu pentru a manipula oamenii. Un profil autentic la prima vedere poate avea intenții ascunse. Pozele perfecte, lipsa activității reale, o biografie foarte scurtă sau completată vag, mesaje suspecte sau lipsa unor interacțiuni reale cu alți utilizatori sunt doar câteva dintre semnele unui cont fals. În acest articol, vă arătăm ce înseamnă un profil fals, care sunt cele mai clare indicii că un profil nu este ceea ce pare și cum vă puteți proteja de astfel de pericole online.

Într-un climat geopolitic tot mai volatil, Republica Moldova își consolidează parteneriatele internaționale pentru a-și întări securitatea. De la cooperarea cu NATO și Uniunea Europeană la parteneriate bilaterale cu state precum România, Ucraina, Statele Unite sau Germania, Chișinăul încearcă să-și modernizeze sectorul de apărare și să sporească reziliența în fața amenințărilor emergente. Explicăm împreună cu Valeriu Mija, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe al R. Moldova, care sunt beneficiile acestor parteneriate pentru stat și cetățeni, rolul asistenței externe în modernizarea sectorului de securitate și apărare și cum influențează aceste alianțe poziția Republicii Moldova într-o regiune marcată de tensiuni.

Într-un context geopolitic tot mai tensionat, Republica Moldova nu se confruntă doar cu provocări economice și politice, ci și cu un război informațional intens. Campaniile de dezinformare și propagandă au devenit instrumente strategice pentru a slăbi încrederea cetățenilor în instituțiile statului și a manipula percepția asupra securității naționale. Dar cum arată acest război informațional în practică? Cine răspândește narațiunile propagandistice și ce întrebări ar trebui să-și pună cetățenii în materie de securitate? Răspundem la aceste și la alte întrebări împreună cu Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), și Tatiana Cojocari, doctor în sociologie și specialistă în politică externă a Federației Ruse.

Parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO este adesea vizat de controverse și percepții eronate, însă realitatea cooperării este una clară: R. Moldova beneficiază de sprijin pentru modernizarea sectorului de securitate, consolidarea rezilienței și gestionarea crizelor, fără ca acest parteneriat să-i afecteze statutul de neutralitate. De-a lungul anilor, R. Moldova a obținut beneficii concrete, de la instruirea forțelor de apărare până la proiecte de securitate cibernetică și gestionare a crizelor și dezastrelor. Cu toate acestea, miturile despre o presupusă apropiere de alianță în scopuri militare persistă. În acest context, explicăm împreună cu Rodica Panța, doctor în științe politice și Coordonatoare Cercetare în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), ce presupune parteneriatul, care sunt principalele mituri despre acesta și ce urmează în relația dintre R. Moldova și NATO.

Republica Moldova și-a proclamat neutralitatea în 1994, introducând acest statut în Constituție. Dar ce înseamnă neutralitatea și cum influențează acest statut politica de apărare a Republicii Moldova, în contextul în care bugetul pentru apărare este printre cele mai mici din Europa? Explicăm împreună cu Vitalie Marinuța, ministru al Apărării în perioada 2009-2014, implicațiile neutralității din punct de vedere militar, sursele de finanțare ale domeniului apărării, impactul cheltuielilor reduse asupra capacității defensive a țării, precum și avantajele și dezavantajele statutului de neutralitate.

Securitatea națională reprezintă fundamentul stabilității și dezvoltării unui stat, iar un sistem de securitate bine organizat are un rol esențial în protejarea valorilor naționale, a cetățenilor și a drepturilor și libertăților de care se bucură. Dar ce înseamnă, de fapt, un sistem de securitate, și cum ne influențează viața? Experții Ion Tăbârță (directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare privind NATO) și Sanda Sandu (cofondatoarea Platformei pentru Inițiative în Securitate și Apărare) explică cum este organizat un sistem de securitate, ce instituții sunt responsabile de domeniu, care sunt principalele provocări la adresa securității R. Moldova și ce beneficii aduce un sistem bine pus la punct în viața de zi cu zi a oamenilor.

Securitatea energetică este un pilon esențial pentru stabilitatea și dezvoltarea oricărei țări. Pentru Republica Moldova, dependența istorică de gazul rusesc a reprezentat o provocare majoră, însă în ultimii ani au fost făcute progrese în diversificarea surselor de energie și reducerea vulnerabilităților. Victor Parlicov, ex-ministru al Energiei, și Dumitru Bostan, expert în energetică la Alianța pentru Eficiența Energetică și Regenerabile (AEER), explică cum se descurcă țara noastră la capitolul securitate energetică, cum s-a schimbat situația în ultimii ani, ce impact are regiunea transnistreană asupra politicilor energetice și ce exemple din regiune ar putea urma R. Moldova pentru a fortifica acest sistem.

Violeta era studentă în Franța când a decis să își facă un cont pe o platformă online de tip abonament unde creatorii de conținut pot publica materiale exclusiv pentru fanii lor, inclusiv conținut intim. A făcut-o asumat și era conștientă că va fi o activitate temporară, atât cât să îi acopere o parte din cheltuielile de chirie pe perioada examenelor.

Tehnologia și-a făcut loc în viețile noastre, cu multe oportunități de dezvoltare pentru fiecare utilizator, dar și cu multe provocări legate de comunicare și distribuirea informațiilor/conținuturilor personale. Cei mai vulnerabili sunt copiii care sunt atrași de tehnologie de la vârste mici, iar curiozitatea lor îi poate expune unor riscuri la care adulții nu sunt mereu pregătiți să facă față. Am discutat cu Ludmila Bodiu, coordonatoarea activității educaționale în cadrul Centrului Internațional „La Strada” despre cum putem crea împreună, ca societate, o cultură a respectului online.

Natalia are șaisprezece ani și este elevă la un liceu din suburbia Chișinăului. Îi place geografia și chimia și visează la o carieră în medicină sau cercetare. Am aflat istoria ei de la o prietenă de-a sa, ne dăm întâlnire pe Zoom într-una din după amiezile de după școală și îi mulțumesc că a acceptat să vorbească despre ce i s-a întâmplat în urmă cu câteva luni. Zâmbește și-mi spune că, dacă aș fi contactat-o vara asta, nu ar fi acceptat să vorbească. „Cred că am depășit”, spune fata.

În aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul Contravențional (CC) și Codul Penal (CP), introducând prevederi și sancțiuni noi de prevenire și sancționare a acțiunilor de instigarea la discriminare (CC, art.70 (prim)), dar și a acțiunilor violente pe motive de prejudecată (CP, art. 346). După doi ani și jumătate, apărătorii drepturilor omului vorbesc din nou despre necesitatea completării și uniformizării cadrului legal, dar și despre alte soluții menite să consolideze capacitatea instituțiilor statului de a activa eficient și de a produce rezultate.

Valul de notificări, mesaje și cereri de la bărbați necunoscuți au prins-o pe Alina în sala de curs, la ultimul seminar dintr-o zi de joi obișnuită. A ieșit afară bulversată încercând să afle dacă cineva i-a spart contul sau e un atac cu conturi false. Nu erau conturi false sau cel puțin așa sugerau numele profilurilor. Unele erau închise, altele deschise, dar toate aveau nume și prenume familiare moldovenești. Și-a închis profilul de Instagram, însă mesajele continuau să curgă. Era întrebată dacă oferă servicii sexuale, prețul acestora și alte comentarii legate de corpul său.