Natalia are șaisprezece ani și este elevă la un liceu din suburbia Chișinăului. Îi place geografia și chimia și visează la o carieră în medicină sau cercetare. Am aflat istoria ei de la o prietenă de-a sa, ne dăm întâlnire pe Zoom într-una din după amiezile de după școală și îi mulțumesc că a acceptat să vorbească despre ce i s-a întâmplat în urmă cu câteva luni. Zâmbește și-mi spune că, dacă aș fi contactat-o vara asta, nu ar fi acceptat să vorbească. „Cred că am depășit”, spune fata.

În aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul Contravențional (CC) și Codul Penal (CP), introducând prevederi și sancțiuni noi de prevenire și sancționare a acțiunilor de instigarea la discriminare (CC, art.70 (prim)), dar și a acțiunilor violente pe motive de prejudecată (CP, art. 346). După doi ani și jumătate, apărătorii drepturilor omului vorbesc din nou despre necesitatea completării și uniformizării cadrului legal, dar și despre alte soluții menite să consolideze capacitatea instituțiilor statului de a activa eficient și de a produce rezultate.

Valul de notificări, mesaje și cereri de la bărbați necunoscuți au prins-o pe Alina în sala de curs, la ultimul seminar dintr-o zi de joi obișnuită. A ieșit afară bulversată încercând să afle dacă cineva i-a spart contul sau e un atac cu conturi false. Nu erau conturi false sau cel puțin așa sugerau numele profilurilor. Unele erau închise, altele deschise, dar toate aveau nume și prenume familiare moldovenești. Și-a închis profilul de Instagram, însă mesajele continuau să curgă. Era întrebată dacă oferă servicii sexuale, prețul acestora și alte comentarii legate de corpul său.

Interviu cu Svetlana Rusu, șefa Direcției politici publice și legislație, Oficiul Avocatului Poporului - Dnă Rusu, Oficiul Avocatului Poporului (OAP) a organizat recent câteva ateliere pentru jurnaliști, în diferite zone ale țării, în care a încurajat jurnaliștii să apeleze la Instituția Ombudsmanului atunci când sunt intimidați, amenințați sau nu li se oferă informația solicitată. De ce a fost nevoie de astfel de seminare? Necesitatea desfășurării acestor seminare rezultă din însuși mandatul Avocatului Poporului de a promova drepturile omului. Libertatea de exprimare este un drept fundamental, însă diversitatea și pluralismul informațiilor nu întotdeauna sunt pe placul persoanelor publice, iar uneori, chiar și al celor private, ceea ce poate genera presiuni asupra jurnaliștilor care au curajul să aducă publicului date și detalii importante din viața social-politică.

În pofida obstacolelor pe care le întâmpină persoanele cu deficiențe locomotorii și senzoriale din cauza accesului limitat în instituțiile publice, ele găsesc totuși posibilități să-și exercite dreptul electoral, participând la alegeri. Unele persoane se simt însă discriminate și își doresc să fie tratate cu respect și în mod egal, ca și ceilalți membri ai societății cu drept de vot. ONG-urile care apără drepturile omului remarcă o anumită îmbunătățire a situației privind accesul persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare, dar scot în față și diverse probleme pe care autoritățile sunt obligate să le rezolve.

Zâmbim ambele și agreăm din primele minute ale discuției noastre că Internetul ne ușurează viața în multe feluri, e un instrument util atâta timp cât ești conștient de pericolele digitale, mai ales ca părinte.

Furnizorul public regional GRT a fost sancționat repetat cu 30 de mii de lei pentru încălcarea repetată a prevederilor privind asigurarea informării corecte (art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale), în baza rezultatele controlului efectuat de Consiliului Audiovizualului (CA) și al petiției transmise de Asociația Presei Independente (API). Decizia de sancționare a fost aprobată la ședința din 30 august 2024.

În Republica Moldova, evreii sunt protejați prin lege împotriva antisemitismului și discriminării. Cu toate acestea, Comunitatea Evreiască solicită organelor de drept acțiuni ferme în identificarea și sancționarea infractorilor, iar autorităților statului o strategie ca în Uniunea Europeană, bazată pe acțiuni de prevenire și combatere a tuturor formelor de antisemitism, protejarea și promovarea comunității evreiești, comemorarea Holocaustului.

Daniela este una dintre puținele victime ale pornografiei din răzbunare din țara noastră care a ajuns să își facă dreptate în instanță. În celelalte cazuri, descurajate de sistem, dar și de societatea care plasează o parte din vină pe victime, femeile se izolează și încearcă să se descurce pe cont propriu cu toată rușinea căzută peste ele.

​Să fii persoană queer înseamnă să înfrunți stereotipuri, prejudecăți, discursuri de ură. Majoritatea oamenilor din Republica Moldova sunt intoleranți față de persoanele LGBTQ+ și nu-i acceptă ca și comunitate cu drepturi egale. Apărătorii drepturilor omului cer autorităților statului o protecție mai bună pentru persoanele LGBTQ+, inclusiv prin adoptarea unor noi prevederi legale, dar și înzestrarea organelor de drept cu mijloace și instrumente eficiente de investigare și combatere a crimelor motivate de prejudecată.

Presa are o influență considerabilă asupra opiniei publice și modelează percepțiile noastre asupra diferitor subiecte, inclusiv a problemelor sensibile precum violența de gen. Am vorbit cu Alina Andronache, specialistă în advocacy, lobby civic și comunicare despre cele mai greșite/nesănătoase abordări în presă când vorbim despre cazurile de violență asupra femeilor și despre ce am putea face pentru a reduce stereotipurile față de fete și femei care există în spațiul public.

Peste 13 mii de locuitori din raionul Ialoveni beneficiază de condiții medicale moderne în Centrul medical din satul Puhoi, unde, prin intermediul Programului Național „Satul European”, a fost deschis un Punct de Asistență Medicală Urgentă. După implementarea unui proiect de circa nouă milioane de lei, o clădire veche din localitate a fost renovată și dotată cu echipamentul medical necesar. Centrul oferă servicii pentru oamenii din satele Puhoi, Văratic, Țipala, Gangura, Misovca, Alexandrovca, Budăi, Hamuteanovca și Bălțați.