Jurnaliști din presa națională și locală, experți din țară și peste hotare, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, cadre didactice și bibliotecari au participat la conferința internațională „Integritatea electorală a Republicii Moldova în 2025: noi provocări pentru mass-media”, care a avut loc pe 11 iunie la Chișinău. Participanții au vorbit despre vulnerabilitățile societății moldovenești în perioada preelectorală, dar și despre răspunsul și soluțiile realiste pentru a diminua dezinformarea și a proteja procesele democratice.

În deschiderea evenimentului, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a menționat că: „Provocările care ne așteaptă sunt reale, dar le putem depăși împreună. Moldova și UE trebuie să colaboreze, deoarece cooperarea construiește reziliență. Fac apel către instituții să sporească transparența în alegeri și să investească în securitatea cibernetică. Către mass-media – să respecte standardele etice, să construiască încredere și să combată dezinformarea. Către societatea civilă și partenerii internaționali – să amplifice vocile informate și să sprijine cetățenii”. Prezentă la eveniment, Jasmin Frentzel Sørensen, șefa adjunctă a misiunii Ambasadei Regale a Danemarcei la Chișinău, a remarcat: „Pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea integrării europene, este esențial să garantăm un mediu sigur și funcțional pentru organizațiile media, jurnaliști și instituțiile electorale. Danemarca continuă să sprijine presa independentă, alegerile reziliente și lupta împotriva dezinformării în Moldova”.

În primul panel al conferinței, moderat de jurnalista Mariana Rață (TV8), reprezentanții unor instituții publice: Dana Munteanu, secretarul Comisiei Electorale Centrale, și Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, dar și experții Vasile Cantarji (VBS-Research Moldova), Andrei Curăraru (WatchDog) și jurnalistul Constantin Hairetidinov (SP, Bălți) au prezentat date empirice despre vulnerabilitățile societății moldovenești înaintea perioadei electorale și au analizat posibilele acțiuni de atac îndreptate spre compromiterea integrității proceselor democratice din țara noastră. „Vulnerabilitatea la atacuri poate reduce din credibilitatea instituțiilor publice, de aceea este nevoie de consolidarea instituțiilor. Iar pentru un răspuns mai eficient din partea mass-mediei la atacurile informaționale, avem nevoie de specializare, de mai mulți profesioniști și de solidaritate”, a punctat Ana Revenco.

Soluțiile concrete și măsurile care se impun pentru consolidarea rezilienței informaționale au constituit subiectul celui de-al doilea panel de discuții, moderat de experta Tatiana Puiu. Despre experiența de aplicare a prevederilor legale care vizează dezinformarea și lecțiile învățate din monitorizarea celor două scrutine din 2024 a vorbit Aneta Gonța, vicepreședinta Consiliului Audiovizualului (CA). Iar Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare Cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a reiterat necesitatea fortificării instituțiilor publice, dar și a celor private. „Când există riscuri pentru securitatea națională, nu cred că trebuie să aștepți prevederi legale ca să sesizezi unele probleme, ci să analizezi ce se poate face. Fortificarea instituțiilor noastre, inclusiv a Consiliului Audiovizualului și a furnizorilor publici de servicii audiovizuale, este esențială. Trebuie să urmărim interesul nostru comun și să lucrăm la coeziunea socială”, a spus L. Nicolaescu-Onofrei. Expertul Andrei Curăraru s-a referit la contextul geopolitic actual, caracterizat de politici expansioniste rusești care vizează reconstituirea sferelor de influență prin sprijinirea mișcărilor și sentimentelor antidemocratice și antioccidentale, iar Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente (API), a accentuat necesitatea ca instituțiile media să fie mai mult decât observatori ai realității, asumându-și mai activ promovarea democrației.

După un interviu realizat în timpul conferinței de Gulnara Akhundova (International Media Support - IMS) cu jurnalistele „Ziarului de Gardă” Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, autoarele investigației jurnalistice despre corupția electorală „În slujba Moscovei”, a urmat o discuție despre eforturile comune pentru diminuarea dezinformării în perioada electorală ale mass-media, influencerilor care modelează discursul public și organizațiilor societății civile. Discuția a fost moderată de Roman Shutov (IMS), iar viziunile și propunerile au fost prezentate de experți din R. Moldova: Octavian Carteră (Centrul Independent pentru Combaterea Dezinformării), Olga Guțuțui (IMS Moldova), Alexandru Manoli (GIZ Moldova), Natalia Grîu (expertă în educație media), dar și colegi din străinătate: Besar Likmeta (Balkan Investigative Reporting Network, Albania) și Vukosava Crnjanski (Center for Research, Transparency and Accountability, Serbia).

La închiderea conferinței, Lina Botnaru, de la Delegația UE în R. Moldova, a dat asigurări că temele discutate la conferință reprezintă o prioritate pentru reprezentanța Uniunii Europene în țara noastră, iar inițiativele de consolidare a rezilienței vor fi susținute în continuare.
Participanții la conferință au susținut necesitatea unui efort comun și a unui răspuns consolidat la campaniile de dezinformare dirijate din exterior. Directorul general adjunct al companiei Teleradio-Moldova, Cornel Ciobanu, a declarat că: „Astăzi, rolul presei nu este doar să informeze, ci și să contribuie activ la formarea unor cetățeni cu gândire critică, capabili să reziste manipulării, populismului și dezinformării. Sunt mai mulți factori care afectează calitatea jurnalismului și reduc capacitatea redacțiilor de a monitoriza și analiza în profunzime procesele electorale: piața de publicitate redusă, deficitul de jurnaliști profesioniști, resursele financiare limitate și un număr încă semnificativ de instituții media politizate sau afiliate unor influențe obscure. Sunt convins că instituțiile media publice și independente trebuie să se concentreze pe jurnalism de calitate și pe subiecte cu miză pe termen lung – poate fără impact imediat, dar cu rol formator. Doar așa vom obișnui publicul cu un consum media responsabil și îl vom educa să înțeleagă contextul, să distingă între fapte și opinii, între adevăr și minciună, într-un peisaj informațional tot mai zgomotos și polarizat”. În același timp, statul trebuie să-și intensifice acțiunile de contracarare a dezinformării, consideră Angela Zaharova, producătoarea postului de televiziune Elita TV din Rezina: „Experiența alegerilor de anul trecut a arătat că avem o societate dezbinată, iar situația din regiunea transnistreană riscă să se agraveze. Ca provocare instituțională pentru mass-media, aș accentua necesitatea asigurării securității colaboratorilor redacțiilor și lipsa unor strategii de lucru în situații de criză. Așteptăm ca și statul să-ți facă treaba mai bine. La Rezina, de exemplu, avem trei posturi propagandistice transmise de la Moscova, care pot fi accesate liber. Nu în ultimul rând, trebuie să existe și o comunicare mai bună cu publicul, pentru că acolo unde este comunicare dezinformarea are mai puține șanse”.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Presei Independente (API), International Media Support, cu sprijinul financiar al Guvernului Danemarcei, Institute for War and Peace Reporting și al Fundației Soros Moldova. Evenimentul a fost cofinanțat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.